In perioada 1054-1453, monahii aveau in Biserica de rasarit o situatiune considerata si influenta. Centrul lor era tot muntele Athos, numit si Sfantul Munte. Pe langa lavra fondata pela 968 de monahul Atanasie si alte doua manastiri mai mari fondate supt imparatul Constantin Monomah (1042-1054), s-au mai cladit pana la 1385 inca 17 manastiri mari. Schiturile erau supuse manastirilor principale si monahii dintr-ansele aveau o viata mai aspra. Fiecare schit se compunea din o grupa de chilii cu cate 4-5 monahi; erau si chilii independente precum si sehastrii. Manastirile principale se deosebeau in chinovii propriu zise si in manastiri, ai caror monahi duceau viata mai mult individual; ele se numeau manastiri idioritme si aveau in comun numai serviciul divin si hrana. Spre a pastra unitatea intre toate manastirile si intre monahii din Aton, era instituit un prim proestos de manastiri, un protos.

De altfel, in acest period, in manastirile din Athos inflori asa numitul isihasm; adica o viata mistica contemplativa, ce se linistea in Dumnezeu. Monahii cu acest gen de viata, adica isihastii, se bucurau de o consideratie deosebita, dar aveau si adversari hotarati intre teologi.

Manastirile din Athos erau si vetre de stiinta si de arta religioasa, iar in bibliotecile lor se conserva pana acum 13.000 de manuscripte de valoare si bisericile lor sunt monumente importante de arta crestina din Rasarit. In secolul 14 era celebra in tot Rasaritul, scoala de pictura din Athos a lui Panselin.

Din marea consideratiune a monahilor dela muntele Athos, pentru pietatea lor, imparati ai Bizantinilor precum si principi ai Iberiei, Serbiei, Bulgariei, Rusiei si mai tarziu ai Principatelor Romane; zelosi si darnici in mod deosebit, au intemeiat pe intrecute pe acest munte manastiri noua, au restaurat sau cel putin au infrumusetat pe cele in fiinta si le-au dat danii.
Dupa ce muntele Athos s-a supus de bunavoie turcilor inainte de caderea Constantinopolei, sultanul Murad(1421-1451) acorda manastirilor Athosului mari privilegii; intre acestea fu si acela ca in hotarul sfintit al lor sa nu se stabileasca nici un mahomedan precum si privilegiul ca in sfantul munte sa nu aiba voe a calca femei.

Pe langa manastirile din Athos, se bucura de mare consideratiune si manastirea din muntele Sinai, inchinata sfintei Ecaterina. Aceasta manastire dateaza din anul 527, zidita de imparatul Iustinian in forma de fortareata. In cursul timpului i s-a dat privilegiul ca egumenul ei sa fie investit si cu demnitatea de episcop; iar de la secolul 12 ci cu cea de arhiepiscop cu titlul :"Al Sinaii si Faranului", demnitate pe care o are si astazi.

In Rusia, cea mai vestita manastire este Lavra Pecerscaia sau Lavra pesterilor din Kiev. Ea fu infiintata in secolul 11 si s-a numit asa fiindca monahii sai cei dintai vietuiau in pesteri pe care ei singuri si le zideau in pamant. Manastirea pesterilor deveni in curand primul focar al intregii vieti bisericesti superioare din Rusia si dintr-ansa s-au recrutat cei dintai teologi si asceti, ba chiar ierarhi insemnati ai Rusiei.

In Serbia au fonfat manastiri vestite dupa jumatatea secolului 12 si la inceputul secolului 13, principii tarii si rudelel lor. Asa, marele Jupan Stefan Nemania (1168-1196), a fundat manastirea Studenita; cei doi fii ai sai, Sfantul Sava; regele Vladislav a fundat manastirea Milesevo, in care s-au depus si moastele sfantului Sava pana la 1575 cand le-au ars turcii.
Cele mai insemnate manstiri din statu Romano-Bulgarilor au fost : vestita manastire Rilj sau Rilia, pe muntele cu acelasi nume; manastirile Vitos aproape de Sofia, lavra din Tarnova cu manastirile de prin jurul ei.

In Tarile Romane de asemenea s-au intemeiat in aceasta perioada manastiri insemnate si anume :1. In Muntenia, la sfarsitul secolului 13, manastirea Campulung, ce se zice ca a zidit-o insus Radu Negru Voda, intemeietorul legendar al Principatului Valahiei. Se stie ca aproape de ultimul patrar al secolului 14, a intemeiat manastirile Vodita si Tismana un pustnic sarb emigrat si venerat ca sfant, anume Nicodim (1370-1406); caci el era monah din Athos, fiul unui grec si al unei sarbe; de asemenea Mircea Voda cel Batran (1386-1419) a intemeiat manastirile Cozia si Cotmeana.
2. In Moldova poate chiar supt Bogdan I Voda (1344-1365) fu intemeiata manastirea Radauti, cripta a primilor domni ai Moldovei incepand cu Bogdan insusi, iara dela secolul 15 resedinta a episcopului de Radauti; supt unul din predecesorii lui Alexandru cel Bun, s-a intemeiat Suceava unde se si instaleaza Mitropolia; supt Petru Voda I, pela 1390, s-a intemeiat Manastirea Neamtu, inchinata Atotiitorului Dumnezeu, numita si Pantocrator si manastirea Bistrita , infrumusetata de Alexabdru cel Bun.
Tot el a infiintat manastirea Moldovita(1401), manastirea de maici Humoru, Itcani si Horodnic situate in Bucovina de azi.
3. In Transilvania despre sud, manastirea Prislop, o ctitorie a lui Nicodim (1370-1406)
4. In Maramures, manastirea Stavropighiala din Peri,intemeiata de bunicul voievozilor frati Balita si Dragos(1391), acesta din urma fiind intemeietorul principatului Moldovei, dupa cum spune Nicolae Iorga.

In aceasta perioada, manastirile din Rasarit, inca nu ajunsesera la o dezvoltare interna demna de remarcat.

(Istoria Bisericeasca Universala de Eusebiu Popovici, 1927)