Joia Mare


Sfânta și Marea Joi începe cu slujba Vecerniei unită cu Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare. În această zi se face și sfințirea unui al doilea Agneț, care va fi folosit apoi de-a lungul anului la împărtășirea bolnavilor (și a copiilor). Acest moment amintește de prezența lui Hristos pe pământ la momentul Cinei cele de Taină. În unele locuri, după rugăciunea amvonului se face Slujba spălării picioarelor, amintind de gestul lui Hristos care a spălat picioarele ucenicilor, după Cină.
Seara se face Utrenia pentru Vinerea Patimilor, cu Denia celor 12 Evanghelii. Pericopele evanghelice citite amintesc ultimele învățături ale Mântuitorului către ucenici, precum și înainte-vestirea Patimilor Sale, rugăciunea pe care o face Hristos și Noul Legământ. Cele doisprezece pericope evanghelice citite atunci sunt: Ioan 13, 31-18; Ioan 18, 1-29; Matei 26, 57-75; Ioan 18,28 - 19,16; Matei 27, 3-32; Marcu 15, 16-32; Matei 27, 33-54; Luca 23, 32-49; Ioan 19, 19-37; Marcu 15, 43-47; Ioan 19, 38-42; Matei 27, 62-66.

La marea sărbătoare a Paştelui iudeilor exista tradiţia ca toţi evreii să sărbătorească pastele la templul din Ierusalim. Fiind adunat mult popor, la Ierusalim, arhiereii, fariseii şi cărturarii au decis să-L prindă şi să-L omoare pe Iisus Hristos. Miercuri după intrarea Domnului în Ierusalim, aceştia s-au sfătuit cum să-L prindă pe Iisus. Atunci l-au găsit pe Iuda care era lacom după bani. Amăgindu-l, i-au plătit 30 de arginţi, iar Iuda le-a dat amănunte despre locul unde putea fi găsit Iisus. Domnul nostru Iisus Hristos ştiind ce avea să urmeze a dorit să stea la o cină de despărţire cu prietenii săi Apostolii.
Joi seară,Iisus S-a aşezat cu toţi Apostolii Săi ca să mănânce împreună ultima Cină de Paşti, numită şi Cina cea de Taină. În timp ce mâncau ei, Iisus a luat pâinea, a binecuvântat-o, a frânt-o şi, dând-o ucenicilor, a zis: Luaţi, mâncaţi, Acesta este Trupul Meu care se dă pentru voi. Aceasta să faceţi spre pomenirea Mea". Luând paharul, a mulţumit şi le-a dat, de-au băut din el toţi, zicând: „Beţi dintru acesta toţi, că acesta este Sângele Meu, al legii celei noi, care pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor".
Astfel Hristos le-a poruncit Apostolilor Săi şi urmaşilor lor să facă şi ei, spre pomenirea Sa, ceea ce a făcut El la Cina cea de Taină, când a frânt pâinea şi a binecuvântat paharul cu vin şi le-a dat să mănânce şi să bea.
Iisus S-a tulburat cu duhul. El ştia că unul dintre ucenici Săi, Iuda, îl va vinde, iar El va rămâne singur. Ucenicii se întrebau despre cine vorbeşte.
Iisus era trist. Privindu-Şi Apostolii cu duioşie, le-a mai zis: „Voi toţi vă veţi lepăda de Mine în noaptea aceasta.. Petru însă L-a contrazis şi i-a spus că El nu se va lepăda niciodată, chiar de ar fi să moară împreună cu El.
DarIisus i-a zis: adevărat zic ţie, că în noaptea aceasta mai înainte de a cânta cocoşul, de trei ori te vei lepăda de Mine." Apoi, Iisus cu Apostolii au mers în Grădina Ghetsimani.
În biserică, Cina cea de Taină se reactualizează la fiecare Sfântă Liturghie. La rugăciunea preotului şi a întregii Biserici, Duhul Sfânt Se pogoară din ceruri şi preface pâinea şi vinul de pe masa Sfântului Altar în Trupul şi Sângele lui Hristos.
Pâinea şi vinul care s-au prefăcut în Trupul şi Sângele Domnului se mai numesc şi Sfânta Împărtăşanie sau Euharistie."

Fiul lui Dumnezeu, îngenunchiază în faţa apostolilor săi şi le spală picioarele. Dumnezeu, slujitorul, se apleacă în faţa omului doritor de domnie. Dumnezeu Creatorul se apleacă în faţa creaturii răzvrătite. Şi face Isus toate acestea pentru că el nu a venit ca să fie slujit, ci a venit ca să slujească.
"Înţelegeţi ce am făcut eu? Voi mă numiţi pe mine: Învăţător şi Domn, şi bine ziceţi, căci sunt. Deci dacă eu, Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat vouă picioarele, şi voi sunteţi datori ca să vă spălaţi picioarele unii altora. V-am dat un exemplu ca şi voi să faceţi ceea ce v-am făcut eu vouă: slujiţi-i şi iubiţi-i pe oameni”.

Iuda, prin sărutare-L vinzi tu pe Fiul Omului?” (Luca 22, 48). Iuda a folosit acest semn de recunoaştere, pentru slugile arhiereilor şi, în general,ca un semn de recunoaştere, desi toţi Îl cunoşteau pe Iisus pentru ca de multe ori Iisus Se făcea nevăzut sau necunoscut, în mijlocul mulţimii, lăsându-i pe toţi înmărmuriţi.
In 18, 4-8 : "Iar Iisus, ştiind toate cele ce erau să vină asupra Lui, a ieşit şi le-a zis: Pe cine căutaţi? Răspuns-au Lui: Pe Iisus Nazarineanul. El le-a zis: Eu sunt. Iar Iuda vânzătorul era şi el cu ei. Atunci când le-a spus: Eu sunt, ei s-au dat înapoi şi au căzut la pământ. Şi iarăşi i-a întrebat: Pe cine căutaţi? Iar ei au zis: Pe Iisus Nazarineanul. Răspuns-a Iisus: V-am spus că Eu sunt. Deci, dacă Mă căutaţi pe Mine, lăsaţi pe aceştia să se ducă;"

În Joia Mare, oamenii merg la biserică să se spovedească şi să se împărtăşească si seara, lumea se duce la priveghi, la denie, toţi în haine de doliu, făcute din pânză albă şi cusute cu negru. Vopsitul ouălor în roşu se face in Joia Mare. Tot ceea ce tine de curatenia din casa si gospodarie trebuie terminat pana miercuri, pentru ca in ziua de joi tensiunea spirituala atinge punctul culminant. Joia Mare reprezinta Moartea Mantuitorului si in aceasta zi nu se lucreaza si nu se framanta paine. Se vopsesc oua, se sacrifica animale si se cinstesc stramosii. La sate, exista practica aprinderii focurilor in curti si in cimitire, obicei care se mai pastreaza si in Bucuresti. in Joia Mare, oamenii merg la cimitir si ingrijesc mormintele. Se spune ca spiritele strabunilor se intorc in familiile de unde au plecat si raman pana in Duminica Mare sau pana la Rusalii, cand vor lua din nou calea lumii de dincolo.


Autor: Admin