Seminarul si interventiile studentilor despre limitele ateismului postmodern se terminasera, iar dupa cateva ore bune, am decis sa ma indrept spre casa. Nici bine nu m-am asezat pe scaunul autobuzului, in spatele meu o doamna citea cartea lui Richard Dawkins (The God Dellusion). Eu abia terminasem un seminar asupra acestui subiect. Pentru cateva momente am ramas uimit sa observ cum un autobuz devenise punctul de discutie asupra ateismului si probagandei pe care o promoveaza autorul cartii. Din Londra spre toata lumea, cartea lui Richard Dawkins avea sa devina si autobuzul acestuia.
In lumea stintiifica multi au criticat cartea acestuia ca a fiind o lucrare copilareasca si ne-stiintifica. Intentia lui Richard Dawkins nu era doar de a promova evolutionismul, dar si de a submina ideiile si conceptele crestine promovate de precedesorii Crestinismului autentic. Urmand discutia pe care am avut-o, mi-am adus aminte de conceptul uman care se dezactiveaza de realitate atunci cand omul fie exagereaza sau chiar ignora esentialul, alegand ca urmare sa trateze `absolutul` ca orsice alt concept existent in jurul nostru. Limitele ateismului postmodern sunt chiar ideologiile asupra caruia omul este fortat sa inghita pastila infectata a religiei create de gruparile ateiste. Faptul ca ateistii sustin ca Dumnezeu este Cel care este responsabil pentru inventarea religiei este un exemplu demn de considerat ca si o fabula culturala.

Sursa text si imagine : stiricrestine.ro