El le-a zis: Acest neam de demoni cu nimic nu poate ieşi, decât numai cu rugăciune şi cu post.
Din cele patru posturi de peste an, cel mai important este Postul Mare sau Postul Paştelui. Însăşi denumirea ne indică că acest post este urcuşul nostru spre Înviere. Încă de la începutul Postului Mare se întrezăresc Crucea Golgotei şi Învierea. Cele 40 de zile de post, Sfinţii Părinţi le aseamănă cu 40 de trepte: la prima de jos stă Adam, iar la cea de sus ne aşteaptă Hristos, Biruitorul păcatului, morţii şi al diavolului.

Prima săptămână din post
În prima săptămână din Postul Paştelui, în primele patru zile, se citeşte în biserici canonul Sf. Andrei Criteanul, iar la sfârşitul săptămânii, creştinii adevăraţi se spovedesc şi se împărtăşesc cu trupul şi sângele Domnului Hristos. Acest canon este de o frumuseţe şi profunzime deosebite, mesajul axându-se pe pocăinţă şi îndreptare. Credinciosul îşi recunoaşte întunericul faptelor sale, îşi cere iertare de la Dumnezeu, cere curăţire şi iluminare: "chip făcând grozăviei patimilor mele, cu pofte iubitoare de dezmierdare, mi-am stricat frumuseţea minţii" (din canoanele cântării a 2-a), dar mai apoi se roagă: "luminează-mă şi mă îndreptează la poruncile Tale, şi mă învaţă Mântuitorule să fac voia Ta" (cant. a 5-a).

Să priveşti cu ochii lui Dumnezeu
Ce înseamnă să ai o minte frumoasă? Ştiind că Dumnezeu este înţelepciunea, dreptatea, iubirea, frumuseţea prin excelenţă, ne dăm bine seama că a avea o minte frumoasă înseamnă să ai mintea lui Dumnezeu! Adică să priveşti totul şi pe toţi cu ochii lui Dumnezeu. Dar cum e posibil să căpătăm vederea lui Dumnezeu? Înseamnă să gândeşti şi să făptuieşti totul împreună cu EL. Înseamnă să ţii poruncile; să-L imiţi pe Hristos. Iisus ne este nouă pildă desăvârşită de gândire, comportament şi făptuire. Şi aşa, încetul cu încetul, dobândim frumuseţea minţii.

Există vindecare?
Sigur că da, prin Dumnezeu: "Strigat-am cu toată inima mea către înduratul Dumnezeu, si m-a auzit din iadul cel mai de jos, şi a scos din stricăciune viaţa mea" (c. a 6-a). Nimeni nu poate să-L aibă pe Hristos drept Mântuitor, dacă mai înainte nu-L va avea de Învăţător. Fără întoarcere, fără căinţă, fără respectarea poruncilor (inclusiv a postului) nimeni nu va ajunge la Dumnezeu.
"Doamne (...) curăţeşte-mă de toată răutatea şi păcatul (...) Păzeşte-mă neîntinat (...) şi dăruieşte-mi, după bunătatea Ta, ale Tale să le gândesc şi ale Tale să le cuget, şi întru voile Tale să petrec, de frica Ta să mă tem, ca să fac cele bine plăcute Ţie, până la răsuflarea mea cea mai de pe urmă" (rugăciune la catisma a 12-a).

Postul adevărat
Este cel trupesc împletit cu cel sufletesc. Adică abţinerea de la unele alimente, dar şi oprirea de la rău. Sf. Ioan Gură de Aur zice: "Postiţi? Arătaţi-mi-o prin fapte. Cum? De vedeţi un sărac, aveţi milă de el; un duşman, împăcaţi-vă cu el; un prieten înconjurat de un nume bun, nu-l invidiaţi; o femeie frumoasă, întoarceţi capul. Nu numai gura şi stomacul vostru să postească, ci şi ochiul, şi urechile, şi picioarele, şi mâinile voastre, şi toate mădularele trupului vostru. Mâinile voastre să postească rămânând curate şi de hrăpire şi de lăcomie. Picioarele, nealergând la privelişti urâte şi în calea păcătoşilor. Ochii neprivind cu ispitire frumuseţile străine... Gura trebuie să postească de sudalme şi de alte vorbiri ruşinoase."

Roadele postului sunt sănătate trupească şi sufletească. Postul nu omoară pe nimeni, decât patimile din noi. Respectând posturile şi având o viaţă cumpătată, conformă cu voia lui Dumnezeu, vom trăi mai mult. Astfel Sf. Pavel Ieremitul a trăit 113 ani, Sf. Antonie cel Mare, 105 ani, Sf. Arsenie cel Mare, 120 ani, Sf. Teodor, 105 ani, Sf. Ioan Tacutul - 104 ani, Sf. Macarie - 100 ani etc. Dar fericirea cerească de care se bucură aceştia cine o va spune?!

Duşmanii Postului
Diavolul: "nu-i necesar postul, căci nu ceea ce intră în gură spurcă omul..."; lumea: "cine mai posteşte azi, nu te lua după babe..."; trupul: "o, cât o să mă mai chinuieşti, lasă, la bătrâneţe ai să posteşti". Ce le vom răspunde? Nu alimentele spurcă pe om, dar fără înfrânare, fără exersarea voinţei şi fără o pauză de la unele alimente, nu dobândim sănătate trupească şi duhovnicească. Lumii necredincioase să-i arătăm că milioane de creştini adevăraţi de pretutindeni postesc şi astăzi, aşa cum au postit şi înaintaşii noştri. Iar trupului nu-i mai răspundem, ci-l dirijăm după voinţa noastră fermă, către Dumnezeu prin postire trupească şi sufletească! Sf. Ap. Pavel zice: "Drept aceea, fraţilor, nu suntem datori trupului, ca să vieţuim după trup. Căci dacă vieţuiţi după trup, veţi muri, iar dacă ucideţi, cu Duhul, faptele trupului, veţi fi vii".

Isaia 58, 5 :Este oare acesta un post care Îmi place, o zi în care omul îşi smereşte sufletul său? Să-şi plece capul ca o trestie, să se culce pe sac şi în cenuşă, oare acesta se cheamă post, zi plăcută Domnului? Nu ştiţi voi postul care Îmi place? – zice Domnul. Rupeţi lanţurile nedreptăţii, dezlegaţi legăturile jugului, daţi drumul celor asupriţi şi sfărâmaţi jugul lor. Împarte pâinea ta cu cel flămând, adăposteşte în casă pe cel sărman, pe cel gol îmbracă-l şi nu te ascunde de cel de un neam cu tine. Atunci lumina ta va răsări ca zorile şi tămăduirea ta se va grăbi. Dreptatea ta va merge înaintea ta, iar în urma ta slava lui Dumnezeu. Atunci vei striga şi Domnul te va auzi; la strigătul tău El va zice: Iată-mă! Dacă tu îndepărtezi din mijlocul tău asuprirea, ameninţarea cu mâna şi cuvântul de cârtire, Dacă dai pâinea ta celui flămând şi tu saturi sufletul amărât, lumina ta va răsări în întuneric şi bezna ta va fi ca miezul zilei.
(Alina Voiculescu- Lectia de Religie)