Un conflict sângeros a izbucnit după ce musulmanii au năvălit în biserica unde ar fi fost sechestrată
o creştină ce voia să se convertească. Zece oameni şi-au pierdut viaţa, iar alţi 190 au fost reţinuţi
de poliţia egipteană, la Cairo. Două biserici au fost incendiate.

Violenţele au izbucnit din cauza unei femei, o creştină care voia să se convertească la islam. Ea ar fi fost sechestrată
de mai mulţi enoriaşi ai Bisericii Sf. Mina din capitala egipteană. Un grup de musulmani a luat cu asalt biserica pentru
a o elibera pe femeia care voia să-şi schimbe religia ca să se poată căsători cu un „slujitor al lui Allah".

Atacatorii au aruncat cu cocktailuri Molotov în biserică, situată în cartierul sărac Imbaba din nord-estul oraşului Cairo
şi s-au auzit şi focuri de armă. Musulmanii au strigat „Allah! Allah! Cu sufletele şi cu sângele nostru, te apărăm, islam".
Cel puţin zece oameni au murit.

Televiziunile au transmis imagini cu lăcaşul creştin în flăcări, bălţi de sânge şi mai multe cadavre în biserică.
Importante efective de poliţie şi câteva zeci de soldaţi au fost mobilizaţi pentru a pune capăt măcelului.
Ei au tras focuri de avertisment şi au recurs la gaze lacrimogene pentru a potoli furia celor două tabere.
Nu au putut însă împiedica incendierea încă unei alte biserici şi mai multor locuinţe din vecinătate.
Aproape 200 de egipteni au ajuns la spital cu fracturi şi plăgi împuşcate în urma luptelor interconfesionale.

Un grup de copţi (creştini) s-a deplasat imediat după incident spre Ambasada Statelor Unite la Cairo,
unde a cerut să vorbească cu ambasadorul american despre nedreptăţile care sunt comise împotriva creştinilor.

Potrivit unui preot al Bisericii Sfântului Mina, citat de agenţia de presă oficială Mena, focul asupra lăcaşului de cult copt
ar fi fost deschis de salafişti, membri ai unei mişcări islamiste fundamentaliste. Armata a ordonat „transferarea tuturor
celor 190 de persoane arestate în legătură cu evenimentele de sâmbătă seara pentru a fi deferite Curţii militare supreme"
pentru că nu permite unui „grup" să impună o hegemonie în Egipt.

Nu religie, ci banditism

Armata, care asigură conducerea ţării după revolta care l-a înlăturat de la putere pe preşedintele Hosni Mubarak,
la 11 februarie, a promis că va acţiona ferm împotriva celor responsabili pentru violenţele interconfesionale şi că vinovaţii,
indiferent de crezul religios, vor fi judecaţi în baza noii legi, ce sancţionează „banditismul".

Şeful Guvernului egiptean, Essam Sharaf, şi-a amânat o vizită în străinătate şi a convocat o reuniune de urgenţă a
cabinetului său pentru a discuta despre măcel. Nu este prima dată când o relaţie între doi oameni de confesiuni diferite
provoacă astfel de tulburări.

Într-un Egipt care se prezintă comunităţii internaţionale drept un actor moderat în regiune şi extrem de tolerant,
nu sunt acceptate căsătoriile între copţi şi musulmani. După înlăturarea lui Mubarak de la putere, tensiuniile interreligioase
s-au accentuat în Egipt. În această ţară trăiesc aproximativ 80 de milioane de creştini, reprezentând cea mai importantă
minoritate religioasă din Egipt. Copţii, prezenţi în această ţară încă de la începuturile creştinismului, se plâng că
majoritatea musulmană sunnită îi discriminează.

Aceasta din urmă îi acuză pe copţi că nu împiedică trecerea de bunăvoie la islam a unora din membrii comunităţii creştine
din Egipt. Cel puţin 21 de credincioşi copţi au murit chiar în noaptea de Anul Nou, într-un atentat cu bombă asupra unei
biserici din oraşul Alexandria, situat în nordul Egiptului.

Pericolul islamist la sat

Analiştii occidentali atrag atenţia asupra puterii pe care o câştigă salafiştii din Egipt, cei care au organizat proteste
antiamericane la Cairo, imediat după uciderea lui Osama bin Laden. „În timp ce Vestul şi-a exprimat îngrijorarea faţă de
susţinerea în creştere faţă de mişcarea «Fraţii Musulmani», egiptenii se tem mai degrabă de grupurile salafiste, acuzate
de o serie de incidente violente în zona rurală a Egiptului", notează BBC.

Salafiştii au o interpretare strictă a Coranului şi îşi doresc întemeierea unui stat bazat pe „sharia", legea islamică,
aşa cum a cerut-o profetul Mohamed. „Mişcarea salafistă este foarte importantă în Egipt", a declarat pentru BBC,
Halal Mustafa, jurnalist la Cairo. „Numărul salafiştilor îl depăşeşte pe cel al susţinătorilor «Fraţilor Musulmani»",
a mai declarat el. „Salafiştii fundamentalişti au mai multă influenţă la sate, în Egipt. «Fraţii Musulmani» sunt partea
politică, salafiştii o reprezintă pe cea religioasă", a explicat activistul Shadi el-Ghazaly.

Sursa text si imagine: http://www.adevarul.ro