Nu ştiţi voi postul care Îmi place? – zice Domnul. Rupeţi lanţurile nedreptăţii, dezlegaţi legăturile jugului, daţi drumul celor asupriţi şi sfărâmaţi jugul lor.Împarte pâinea ta cu cel flămând, adăposteşte în casă pe cel sărman, pe cel gol îmbracă-l şi nu te ascunde de cel de un neam cu tine. Atunci lumina ta va răsări ca zorile şi tămăduirea ta se va grăbi. Dreptatea ta va merge înaintea ta, iar în urma ta slava lui Dumnezeu.
Atunci vei striga şi Domnul te va auzi; la strigătul tău El va zice: Iată-mă! Dacă tu îndepărtezi din mijlocul tău asuprirea, ameninţarea cu mâna şi cuvântul de cârtire, Dacă dai pâinea ta celui flămând şi tu saturi sufletul amărât, lumina ta va răsări în întuneric şi bezna ta va fi ca miezul zilei.Domnul te va călăuzi necontenit şi în pustiu va sătura sufletul tău. El va da tărie oaselor tale şi vei fi ca o grădină adăpată, ca un izvor de apă vie, care nu seacă niciodată (Isaia 58)
Anul acesta, praznuindu-se Invierea Domnului pe 4 aprilie, Sfantul si Marele Post incepe pe 15 februarie. In 7 februarie (Duminica Infricosatei Judecati) se lasa sec de carne, iar in 14 februarie (Duminica Izgonirii lui Adam din Rai) se lasa sec si de branza. Postul dureaza pana in Duminica Invierii Domnului si e cel mai lung si mai aspru de peste an, cu dezlegari la peste doar la Buna Vestire (25 martie) si de Florii (28 martie).
Postul acesta se intinde deci,pe 8 saptamani : la cele 6 saptamani de la Lasatul Secului de branza pana la Florii, se agauga postirea din Saptamana Mare, dar si saptamana de post partial dintre Lasatul Secului de carne si Lasatul Secului de branza. In limbajul traditional, se mai numeste si Postul Patruzecimii sau Paresimile,intrucat inchipuie postul cel de 40 de zile al Mantuitorului in pustia Carantaniei. In vechime se facea distinctie intre Paresimi (Postul Prepascal) si postul special din Saptamana Mare (Postul Pastelui propriu zis). Cu timpul insa, cele sase saptamani si cea de-a saptea au ajuns sa fie tratate ca perioada unitara de post pascal (saptamana a saptea fiind culminatia celor anterioare).
Traditia ortodoxa e foarte severa in privinta acestui "post al posturilor". Prima si ultima saptamana din cele sapte sunt de o asprime aparte, recomandandu-se ca in lunea si martea primei saptamani ca si in Saptamana Patimilor, sa se manance doar o singura data pe zi, seara,iar in Vinerea si in Sambata Mare sa se tina "post negru". In acest post nu se mananca deloc cane,oua si branza (lactate). Nu se consuma vin si se mananca doar bucate "fara unsoare" (ulei), cu exceptia sambetelor si duminicilor,precum si a zilelor de Aflarea Capului Sfantului Ioan Botezatorul (24 februarie), Mucenici (9 martie) si Buna Vestire (25 martie). Doar bolnavii au dezlegare pe toata durata postului la untdelemn si la vin, dar cu masura. Se intelege ca in tot acest timp nu-i ingaduit a se face nunti sau alte petreceri/chefuri.
Postul nu se reduce, desigur,la mancare si la bautura, fiindca atunci ar fi un simplu regim (ajutand sanatatii trupului, dar nicidecum mantuirii). Infranarea de la mancare si bautura e doar fata cea mai concreta si mai exterioara a postului. Sa fim mai buni,mai smeriti, mai generosi, mai intelegatori,mai iertatori - iata roadele esentiale pe care trebuie sa le aduca postul in noi. Adevaratul post nu-i chemat sa te faca mai palid la fata sau mai putin gras, ci sa te aduca in acea stare imbunatatita a fiintei tale in care sa fii gata sa te bucuri cu ingerii si "sa ierti toate pentru Inviere".
(Razvan Codrescu,Lumea Credintei)
