Şi precum este oamenilor odată să moară, iar după aceasta să fie Judecata(Evrei 9, 27)

Cea mai mare nebunie, păgânătate şi rătăcire de la adevăr este de a crede cineva că sufletul omului după moarte intră în alte trupuri de dobitoace, de fiare, de păsări, etc. În toată învăţătura dumnezeieştilor Scripturi a Evangheliei lui Hristos, în învăţăturile Sfinţilor Apostoli, ale Sfinţilor Părinţi, nu găsim vreo mărturie despre această învăţătură. Mântuitorul nostru Iisus Hristos în dumnezeiasca Sa Evanghelie, ne arată unde merg sufletele oamenilor după moarte, zicând: Şi a murit săracul şi a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam. A murit şi bogatul şi s-a înmormântat – apoi arătând unde s-a dus, zice: Şi în iad ridicându-şi ochii săi, fiind în chinuri el, a văzut de departe pe Avraam şi pe Lazăr în sânul lui (Luca 16, 22-23).
Iată deci unde merg sufletele oamenilor drepţi şi păcătoşi după moarte. În rai, sânul lui Avraam, sau în iad, unde a mers bogatul cel nemilostiv.

Marele Apostol Pavel,zice: Şi precum este rânduit oamenilor ca o dată să moară, iar după aceasta să fie Judecata (Evr. 9, 27; Iov 30, 25; Sir. 14, 12; 40, 3-4); iar dumnezeiasca Scriptură: Că mai înainte de a se întoarce ţărâna în pământ precum a fost, şi duhul se va întoarce la Dumnezeu, la Cel ce l-a dat pe el (Ecl. 12, 7). Vedem dar destul de luminat că odată i s-a dat omului să moară, când trupul se întoarce în pământ şi sufletul se întoarce la Dumnezeu, la Cel ce l-a dat pe el si nu arată că ar merge prin alte trupuri.

Nu vă miraţi de aceasta, că vine ceasul în care toţi cei din mormânturi vor auzi glasul Lui. Şi vor ieşi cei ce au făcut bune întru învierea vieţii, iar cei ce au făcut cele rele întru învierea osândirii (Ioan 5, 28-29). "Căci ştim că dacă acest trup, locuinţa noastră cea pământească, se va strica, avem zidire de la Dumnezeu casă nefăcută de mână, veşnică în ceruri" (II Cor. 5, 1). Unii cred că omul s-ar naşte de mai multe ori cu trupul, şi auzind că Sfântul Ioan Botezătorul ar fi Ilie, au întrebat pe Sfântul Ioan Botezătorul, zicând: Dar cine eşti tu? Eşti Ilie? Zis-a el: Nu sunt. Apoi iar l-au întrebat: Eşti tu Proorocul? Şi a răspuns: Nu. Deci au zis lui: Cine eşti tu? Ca să dăm răspuns celor ce ne-au trimis (adică fariseilor). Ce spui tu despre tine însuţi? El le-a zis: Eu sunt glasul celui ce strigă în pustie: «Îndreptaţi calea Domnului», precum a zis Isaia Proorocul (Ioan 1, 21-23). Este adevărat că despre Sfântul Ioan Botezătorul s-a scris că va merge înaintea Domnului cu duhul şi cu puterea lui Ilie (Luca 1, 17), dar nu că se va încarna în Ilie proorocul. Aşa trebuie înţelese cele ce a zis Domnul: Şi dacă voiţi să înţelegeţi, el este Ilie, cel ce va să vină (Mat. 11, 14), anume că Sfântul Ioan Botezătorul a venit cu râvna şi credinţa Proorocului Ilie, nu cu reîncarnare în trupul lui Ilie. Fiindcă marele Prooroc Ilie va veni înainte de venirea a doua a Domnului, după cum a zis Domnul: Ilie într-adevăr va veni şi va aşeza toate la loc (Matei 17, 11-12). Da, va veni marele prooroc Ilie mai înainte de venirea a doua a Domnului. Dar nu cu alt trup, ci cu al lui cu care s-a înălţat la cer cu căruţa şi cu caii de foc aşa cum l-a văzut Elisei (IV Regi 2, 11-12).

Noi ştim, din dumnezeiasca Scriptură, că trupul nostru se întoarce, când murim, în pământ, precum a fost; şi duhul se întoarce la Dumnezeu, Care l-a dat pe el (Eccl. 12, 7; II Tim. 4, 1).
Marele Apostol Pavel ne arată că trupul nostru, acesta pe care îl purtăm, se va face ţărână şi nicidecum nu arată că sufletul nostru va intra în alte trupuri după moarte (II Cor. 5, 1).
Dumnezeiescul părinte Efrem Sirul arată, că nu este cu putinţă, ca după ce se duce cineva din această viaţă, iarăşi să se mai întoarcă în alte trupuri. Şi iarăşi zice acest dumnezeiesc părinte, Efrem Sirul: „Mare frică este atunci, mare cutremur, mare taină... când ne vom duce din veacul acesta la veacul cel nemărginit, de unde nimeni nu s-a mai întors”. Vai şi amar de cei ce părăsesc sfânta şi dreapta credinţă în Iisus Hristos, Domnul Dumnezeul şi Mântuitorul nostru şi se iau după religiile cele păgâne ale budismului şi ale hinduismului, care învaţă nebunia şi rătăcirea cea mai stricată şi păgână a reîncarnării şi a mutării sufletului, după moartea trupului, în alte trupuri. Budismul este o religie fără Dumnezeu, fără suflet omenesc responsabil. Budismul lasă deci pe om propriilor sale puteri, şi propriilor sale lupte, neputincioase cu răul. Religia budistă, pe drept cuvânt, a fost calificată ca ateistă. La fel şi religia hinduistă nu are o doctrină bine pregătită despre Dumnezeu şi despre lume sau despre raporturile dintre Dumnezeu şi om şi despre destinul uman.

Iată ce zice dumnezeiescul Iov: Tot trupul va muri deodată şi tot pământul în pământ va merge, de unde s-a zidit (Iov 34, 15). Apoi dacă adevărul este acesta, că noi cei zidiţi din pământ, după moarte, în pământ mergem şi nu în alte trupuri; ca sufletul omului este: "Duh ce trece şi nu se mai întoarce" (Psalmi 77, 44). Nu aflăm în toată Sfânta şi dumnezeiasca Scriptură vreun loc în care să scrie că noi după moarte vom da seamă de cele ce am lucrat în mai multe timpuri prin care am trecut cât am trăit pe acest pământ, ci numai prin acest trup, cu care ne-am născut şi am trăit în lume.avem atâtea dovezi sfinte despre patima şi învierea lui Hristos, care S-a proslăvit în al Său Trup, şi nu în altul (Fapte 3, 13; 4, 10-11; Rom. 8, 34). Noi ştim că toate popoarele lumii se vor judeca de Hristos: păgânii, după legea conştiinţei lor (Rom. 2, 12); iudeii, după legea lui Moise (Rom. 2, 12); iar creştinii, după Evanghelie (Ioan 12, 48-49; Rom. 2, 16; Iacov 2, 12). Dar nicăieri în Sfânta Scriptură nu scrie că ne va judeca Buda sau Brahma sau Krishna.

De la Iovcitim : Mai înainte de ce voi merge, de unde nu mă voi mai întoarce (Iov 10, 21), şi în alt loc : Căci aceşti puţini ani se vor scurge şi voi apuca pe un drum de pe care nu mă voi mai întoarce (Iov 16, 22), şi iarăşi: Dar eu ştiu că Răscumpărătorul meu este viu şi că El, în ziua cea de pe urmă, va ridica iar din pulbere această piele a mea ce se destramă (Iov 19, 25) şi: Ştiu foarte bine că tu mă duci spre moarte şi la locul de întâlnire a tuturor muritorilor (Iov 30, 23).
Deci nicăieri nu spune acest sfânt şi mare om al lui Dumnezeu, Iov, şi nu arată că după moarte, sufletul omului mai intră în alte trupuri.
(Calauza in credinta ortodoxa)