La cumpăna dintre ani, de obicei se stabileşte bilanţul realizărilor si trebuie lasat in urma toate cele rele si inceputa pregatirea cu bucurie pentru un nou an, asa cum in gandirea populara in noaptea de Anul Nou se reia ciclul cosmic, se restabileste ordinea in intregul univers. Timpul obiectiv, care curge spre infinit, liniar si fara intoarcere, este oprit, dupa 365 de zile, si intors, precum ceasornicul, de la inceput.

Ajunul Anului Nou este însoţit peste tot de vechi obiceiuri şi superstiţii. La noi tradiţia spune că e bine să fie mult zgomot în noaptea dintre ani pentru a alunga spiritele rele. Şi tot în 31 decembrie nu e bine să tăiaţi cu foarfeca, să călcaţi sau să spălaţi rufe. În schimb din casă nu trebuie să lipsească vâscul, trebuie să aveţi bani în buzunare, iar paharul de vin trebuie să fie în permanenţă plin.
Românii nu renunţă nici la celelate obiceiuri tradiţionale. Periniţa sau strigatul peste sat sunt la fel de importante. Copiii trec cu Sorcova prin fiecare casă, epntru a alunga spiritele malefice, iar Pluguşorul anunţă reînceperea simbolică a lucrului.
Lista superstiţiilor continuă. Niciodată un gospodar nu trebuie să măture în Ajun de Anul Nou, pentru că alungă prosperitatea. Obiceiul spune că până la miezul nopţii trebuie plătite toate datoriile şi mai mult, nu trebuie daţi bani cu împrumut în noaptea de revelion. Tot în seara de 31 decembrie nu se spală rufe şi nu se taie cu foarfeca pentru a nu distruge norocul.
La trecerea dintre ani, spun bătrânii, este bine ca fiecare să poarte o haină nouă şi ceva roşu, sau o altă culoare veselă care să atragă energiile pozitive. De revelion sunt nelipsite crenguţele de vâsc, care aduc noroc în casă. Primul om care va trece pragul în prima zi va influenţa tot anul. Dacă persoana care intră în casă este o femeie însemană că urmează un an mai puţin bun.
La miezul nopţii uşile trebuie deschise pentru ca anul vechi să iasă şi să lase loc celui nou care aduce sănătate, fericire şi mult noroc. (Sursa: antena3.ro)

In Bucovina

În Bucovina, oamenii postesc până în seara din ajunul Crăciunului când preotul ajunge cu icoana în casele gospodarilor şi sfinţeşte bucatele de post, respectiv găluştele cu crupe, mâncărurile de bureţi sau prunele uscate. În zilele premergătoare Ajunului Crăciunului, femeile "scoboară din pod" oalele pentru gătit mâncarea de "frupt", pe bază de carne. Printre mâncărurile gătite de bucovinence pentru zilele de Crăciun se numără zeama de carne cu tocmagi, găluşte cu crupe, răciturile din carne de cocoş, carne cu hrean şi smântână şi cozonacii cu nucă şi mac, la mesele festive servindu-se şi preparate din carne de porc: cârnaţi afumaţi, tobă sau "burdahan" sau chişcă, scrie Mediafax.ro.

Dacă în perioada Crăciunului colindele au un caracter oarecum laudativ la adresa gazdelor, a fetelor de măritat, conţinând urări de sănătate şi belşug, în schimb, în ajunul Anului Nou, în cadrul jocurilor teatrale populare - malăncilor - apar satirele, anecdotele, ironiile care scot în evidenţă anumite trăsături de caracter negative ale gazdelor.

Din prima zi de Crăciun şi până la Bobotează, cei ce continuă colindatul sunt tinerii gospodari căsătoriţi, dar şi persoanele vârstnice care merg în casele rudelor sau vecinilor pentru a celebra Naşterea lui Iisus, colindele celor din urmă având un caracter mai mult religios.

În prima zi de Crăciun, copiii, în special, băieţii, merg cu steaua, simbol al astrului care i-a călăuzit pe cei trei crai de la Răsărit către ieslea în care s-a născut Iisus. Steaua este confecţionată dintr-un contur de sită pe care se fixează beţe din lemn dispuse sub forma unor raze, este împodobită cu beteală şi hârtie colorată, are un clopoţel şi este aşezată pe un băţ de lemn.

În Ajunul Anului Nou, urătorii merg cu "Pluguşorul" din casă în casă, cei mai mici acompaniindu-şi urăturile cu clinchetul clopoţeilor, iar cetele de tineri folosind buhaiul, biciul şi un plug simbolic.

În trecut, în Bucovina, cetele de urători ale oamenilor vârstnici erau însoţite de un plug tras de boi, iar în curţile gazdelor se trăgea prima brazdă şi se transmiteau urări de belşug pentru noul an, apoi în prima zi a noului an copiii veneau cu semănatul şi aruncau cu boabe de grâu în brazda simbolică.

În zona Gura Humorului, Solca, Pârteşti Poieni şi Rădăuţi se păstrează "jocul caprei", în zona de munte a judeţului Suceava - Bazinul Dornelor şi Câmpulung Moldovenesc, Fundu Moldovei cel al cerbului, în timp ce în zona de podiş a judeţului - Suceava şi Fălticeni - este specific jocul căiuţilor condus
şi de un vătaf. Sursa:realitatea.net