Marele praznic al Botezului Domnului (popular Boboteaza), din 6 ianuarie, urmat imediat de ziua Sfantului Prooroc Ioan Botezatorul si Inaintemergatorul Domnului, incheie ciclul sarbatorilor crestinesti de la cumpana anilor calendaristici, in centrul caruia sta Nasterea Domnului (popular Craciunul.)
"Iar botezându-se Iisus, când ieşea din apă, îndată cerurile s-au deschis şi Duhul lui Dumnezeu s-a văzut pogorându-se ca un porumbel şi venind peste El. Şi iată glas din ceruri zicând: "Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit".(Mt 3, 16-17)
"A doua zi a văzut Ioan pe Iisus venind către el şi a zis: Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii. Acesta este despre Care eu am zis: După mine vine un bărbat, Care a fost înainte de mine, fiindcă mai înainte de mine era, Şi eu nu-L ştiam; dar ca să fie arătat lui Israel, de aceea am venit eu, botezând cu apă. Şi a mărturisit Ioan zicând: Am văzut Duhul coborându-Se, din cer, ca un porumbel şi a rămas peste El. Şi eu nu-L cunoşteam pe El, dar Cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: Peste Care vei vedea Duhul coborându-Se şi rămânând peste El, Acela este Cel ce botează cu Duh Sfânt. Şi eu am văzut şi am mărturisit că Acesta este Fiul lui Dumnezeu." (In 1, 29-34)
Botezul Domnului de catre Ioan in apa Iordanului reprezinta temeiul dumnezeiesc al Sfintei Taine a Botezului, care inseamna pentru tot crestinul "a doua nastere", cea intru Hristos, din apa si din Duh. Forma romaneasca Boboteaza este considerata ca o veche constructie locala din slavona Bog, "Dumnezeu" si romanescul boteaza, dupa modelul Bogojavlenije (numele aceleiasi sarbatori la slavi).
Acum si numai acum, fie in Ajun, fie dupa Liturghia Sfantului Vasile cel Mare, se savarseste- de catre arhiereu sau preot, numai in biserica, langa o apa curgatoare, langa un lac sau la malul marii- Aghiazma cea Mare, adica marea sfintire. (din grecescul to aghiasma) a apei, cu indoita chemare a Sfantului Duh. Aghiazma Mare are deosebita putere sfintitoare si tamaduitoare, pentru ca este savarsita in chiar ziua in care Mantuitorul a sfintit apele, botezandu-se in Iordan.
Din Aghiazma Mare se bea inaintea Anafurei, in perioada 6-14 ianuarie. In restul anului, cei opriti de la Sfanta Impartasanie au voie, ca magaiere si nadejde de mantuire sa ia Aghiazma Mare dupa ce se spovedesc. Aghiazma Mare poate fi luata si imdeiat dupa Sfanta Impartasanie. Ea se mai foloseste la sfintirea bisericilor, a antimiselor, Sfantului si Marelui Mir, precum si la casele tulburate de demoni. Unii credinciosi obisnuiesc sa pastreze Aghiazma Mare in vase curate, ca pe o binecuvantare, ani in sir, aceasta ramanand limpede si placuta la gust.
Pe 7 ianuarie, imediat dupa Boboteaza, e praznuit Botezatorul (Santionul traditional). Aproape 3 milioane de romani si romance poarta numele Ion (forma neaosa), Ioan, Ioana (fie ca atare, fie in diferite variante: Ionel, Nelu, Ionica, Nica, Ionut, Onut. Ionela, Nela, Ionica, Oana, etc), alcatuind cea mai bogata familie onomastica de la noi. Numele- de provenienta evreiasca: Yehohanan, Yahve a avut mila- s-a raspandit de timpuriu, sub influenta crestinismului.
Razvan Codrescu, Lumea Credintei
