Un Acord patriarhal de restabilire a comuniunii bisericeşti depline între Patriarhia Ierusalimului şi Patriarhia Română a fost semnat de întâistătătorul Biserici Ortodoxe Române, Daniel, şi de Patriarhul Teofil al III-lea. Această comuniune a fost întreruptă, în luna mai 2011, din cauza unor neînţelegeri legate de statutul Căminului românesc pentru pelerini de la Ierihon .

Acest Acord a fost semnat, la Bucureşti, de către patriarhul Daniel, în data de 2 februarie, şi la Ierusalim, de către patriarhul Ierusalimului, Teofil al III-lea, în data de 3 februarie, ajungerea la această înţelegere realizându-se în urma celor trei runde de convorbiri (Bucureşti, decembrie 2012; Ierusalim, februarie 2013; Ierusalim, iulie 2013), desfăşurate în spirit de frăţietate şi respect reciproc, informează Biroul de de presă al Patriarhiei Române.

În numele patriarhului Daniel, mitropolitul Nifon a reînnoit invitaţia adresată patriarhului Ierusalimului de a vizita Patriarhia Română în luna octombrie 2014 , invitaţie acceptată cu bucurie.

Lucrările de construcţie ale aşezământului au început în anul 1998, în urma acordului dintre patriarhul Diodor al Ierusalimului şi patriarhul Teoctist al BOR, care urma să fie formulat într-un document oficial.

Deşi lucrările au demarat cu toate aprobările din partea autorităţilor israeliene, moartea patriarhului Diodor şi tranziţiile din perioada următorului patriarh au întârziat emiterea unui document de recunoaştere oficială a aşezământului, informează Agerpres.

Potrivit Patriarhiei Române, argumentul de ordin canonic pe care îl invoca Patriarhia Ierusalimului nu era insurmontabil, deoarece canoanele nu sunt dogme, ci sunt reguli bisericeşti, de la care se pot face derogări atât timp cât există o înţelegere.

În acest sens, fiinţează o biserică bulgară la Bucureşti şi una românească la Sofia, care funcţionează legal şi canonic, în baza unui acord care prevede menţinerea comuniunii prin pomenirea la Sfânta Liturghie a Patriarhului în jurisdicţia căruia se află biserica.

Un caz similar îl constituie şi prezenţa la Istanbul, în jurisdicţia Patriarhiei Ecumenice, a unei parohii româneşti care îşi desfăşoară programul liturgic într-o biserică pusă la dispoziţie chiar de Sanctitatea Sa Bartolomeu.

De asemenea, cazul aşezământului românesc nu este unul singular, deoarece Biserica Ortodoxă Rusă deţine în Ţara Sfântă 10 mănăstiri şi aşezăminte care funcţionează cu acordul Patriarhiei de la Ierusalim.

Sursa text: http://jurnalul.ro