Menta

Legenda mentei

Cunoscuta probabil cu mult inaintea celor care i-au “descoperit” legenda, menta isi are originile legendare in mitologia greaca. Mentha era o frumoasa nimfa de care zeul infernului (intunericului) s-a indragostit nebuneste. Sotia sa, zeita Persephona, geloasa fiind pe frumoasa nimfa, a urmarit-o pe nefericita fata si a ingropat-o. Impresionat de suferinta nimfei, Pluton a transformat-o intr-o planta frumos mirositoare ce avea sa impresioneze simturile multor oameni si sa aline suferintele multor bolnavi.

Menta

Aceasta este o planta perena, rezistenta, care se raspandeste repede. Partile aeriene ale mentei, recoltate in timpul infloririi, contin 0,3-0,5% ulei volatil, iar frunzele 1-2% ulei volatil cu compozitie chimica diferita in functie de provenienta. Principala componenta a uleiului volatil de menta este mentolul (pana la 70%), precum si mentone, mentofuran, a-pinen, felandren, limonen etc. Frunzele mai contin cantitati apreciabile de tanin, acizi organici, vitamina C, saruri minerale si substante antibiotice etc.Ea e cunoscuta prin calitatile sale deosebite, utile in profilaxia si terapia naturista a bolilor digestive, respiratorii si circulatorii Cercetatorii italieni au descoperit ca, in urma fierberii frunzelor de menta, se elibereaza peste 12 compusi chimici instabili volatili, care inhiba centrii agresivitatii. Acest efect s-a dovedit mult mai puternic in anotimpul rece, cand mucoasele duodenala si nazala permit o absorbtie mai rapida a compusilor respectivi.
Actiunea mentolilor

Dupa ce ajung rapid in sange, prin mucoasa nazala si bucala, mentolii intra in lichidul cefalorahidian care hraneste creierul. O mare parte din moleculele eterice ajung in zonele unde se prelucreaza impulsurile nervoase instinctive si determina blocarea partiala si foarte selectiva a celulelor responsabile de reactii agresive.

Menta e benefica in tulburarile digestive, cum ar fi cele gastro-intestinale (voma, diaree, meteorism sau miscarile intense ale intestinelor care sunt auzite de pacient, crampe etc.) dar si cele hepatobiliare, colecistopatii, calculi biliari sau patologii ale pancreasului. Iata cum actioneaza menta la nivel digestiv: Mai intai produce o usoara anestezie a mucoasei tubului digestiv datorita continutului de mentol, astfel are actiune antiemetica (antivomitiva) si antiseptica (previne infectiile ce duc la colite sau ulcer gastric). Totodata din aceste motive menta este cunoscuta ca fiind un bun antidiareic. Ajunsa la nivel duodenal, menta stimuleaza secretia biliara si functia hepatica si favorizeaza eliminarea sucurilor biliare in duoden, facilitand digestia. De asemenea menta actioneaza asupra calculilor biliari colesterolici pe care ii dizolva si este un bun detoxifiant hepatic datorita acizilor polifenolici si compusilor flavonoidici din frunze. Menta are de asemenea efect carminatic, calmand durerile de burta si favorizand eliminarea gazelor intestinale. Are o usoara actiune antifermentativa si dezinfectanta, fiind indicata in tratamentul colitei fermentative, diareei si toxiinfectiilor alimentare.Planta are puterea de a reduce contractiile musculare care provoaca gaze, umflari si balonari abdominale. Este recomandata si in problemele respiratorii, in raceli, in acest caz terapeutii recomandand inhalatii. Si in cazurile de astm sau bronsite este folositoare, relaxand respiratia. Menta are si efect antibacterian. Poate sa previna si sa vindece pete, puncte negre si acnee atunci cand se aplica pe piele intr-o forma diluata pentru a nu produce iritare.
Uleiul de menta calmeaza durerile de cap si migrenele atunci cand este aplicat la tample si la ceafa.

Menta stimuleaza pielea capului
Faceti un concentrat puternic din ceai de menta si amestecati-l cu samponul (o portie) pe care il folositi. Masati-l bine pe pielea capului si lasati-l sa actioneze. Restul ceaiului puneti-l in apa de clatit.

Ingrijire si cultivare

Menta este o planta foarte rezistenta si poate fi cultivata aproape in orice zona din Romania. Se inmulteste prin divizarea radacinilor si se planteaza oricand in perioada de crestere. O alta varianta este sa incercati sa le inmultiti prin seminte, dar va fi o incercare dificila, pentru ca sansese de reusita sunt destul de mici. Cel mai usor este sa o faceti prin divizarea radacinilor. La rata de dezvoltare a mentei, veti vedea ca dintr-o singura planta veti avea, in scurt timp, o tufa imensa... Daca vreti sa tineti in frau avantul plantei, asezati-o intr-un ghiveci, pentru a forta radacinile sa nu se dezvolta prea mult. Menta creste bine in orice tip de sol; prefera soarele, dar tolereaza si umbra partiala. Daca doriti puteti hrani planta cu un fertilizator echilibrat, pe care sa il aplicati pe pamant, inainte de a planta menta. Nu  tratati cu fertilizator inainte de a o planta. Desi menta poate fi plantata oricand in perioada de dezvoltare, radacinile proaspat divizate se vor prinde mai bine daca sunt plantate intr-o zi racoroasa si umeda, primavara sau toamna. Asezati menta pe randuri formate la 45-60 cm si lasati 5-10 cm intre plantute.
 



Autor: Viviana M.