Proorocul Elisei

Elisei a fost un mare prooroc din secolul al IX-lea î.Hr. succesor al proorocului Ilie, făcător de minuni şi vindecător, potrivit relatării din Cartea a IV-a a Regilor. Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe 14 iunie.

Succesor al lui Ilie

Dumnezeu i se arată lui Ilie pe când stătea în peşteră şi îi spune ce să facă: să-l ungă pe Hazael, împărat al Siriei, pe Iehu, împărat al lui Israel şi pe Elisei în locul său şi-l anunţă că va lăsa în Israel 7000 de bărbaţi care nu s-au închinat lui Baal. Elisei, care era plugar, se ţine după Ilie în Betel, Ierihon, până pe malurile Iordanului. El este anunţat de fiii proorocilor din Betel şi Ierihon că Ilie va fi răpit deasupra capului său. Ilie îşi face mantaua sul, loveşte cu ea apele care se despart într-o parte şi în alta şi trec amândoi pe uscat. El îi spune lui Elisei să ceară ce vrea de la el si acesta cere o măsură îndoită din duhul său. Ilie spune că a cerut un lucru greu şi că numai dacă îl va vedea când va fi răpit la cer se va întâmpla acest lucru.

Un car de foc şi nişte cai de foc apar şi Ilie se înălţă la cer într-un vârtej de vânt iar Elisei vede totul. Acesta îşi sfâşie hainele în două bucăţi, ia mantaua lui Ilie, loveşte apele Iordanului, acestea se despart şi pleacă.

Proorocirile

Proorocie împotriva împăratului Moabului

Ioram, împăratul lui Israel, se aliază cu Iosafat, împăratul lui Iuda şi cu împăratul Edomului pentru a lupta împotriva lui Meşa, împăratul Moabului. Acesta îi plătise până atunci bir împăratului Israelului, Ahab o sută de mii de miei şi o sută de mii de berbeci cu lâna lor, dar acum, când la conducere rămâne fiul său, Ioram, se răscoală împotriva acestuia. Rămaşi fără apă pentru oştire şi pentru animale, Iosafat face apel la un prooroc al Domnului şi este chemat Elisei. Acesta solicită un cântăreţ, acesta îi cântă din harfă şi mâna Domnului vine peste Elisei. Acesta le spune să sape nişte gropi căci ele vor fi umplute de apă şi le prezice victoria. Proorocia se împlineşte, împăratul Moabului este înfrânt. Acesta încearcă să-l omoare pe împăratul Edomului, nu reuşeşte şi atunci îl omoară pe fiul acestuia, aducându-l ca ardere de tot. Atunci Israel s-a îndepărtat de împăratul Moabului şi s-a întors în ţară.

Proorociile împotriva lui Ben-Hadad

Împăratul Siriei, Ben-Hadad, aflat în luptă cu împăratul lui Israel este tulburat din pricina faptului că acesta cunoştea locul unde se ascundeau sirienii, fiind informat de proorocul Elisei. Avertizat că proorocul îi dezvăluie mişcările, Ben-Hadad pleacă să-l omoare. Înconjurat din toate părţile, Elisei se roagă lui Dumnezeu şi Acesta îi loveşte cu orbire, iar proorocul le spune că îi va conduce la omul pe care-l caută şi îi predă împăratului lui Israel, căruia îi spune să-i cruţe şi să-i dea stăpânului lor. Acesta îi ospătează şi le dă drumul. Şi oştile asirienilor nu s-au mai întors pe ţinutul lui Israel.

Proorocia unei inflaţii

Elisei prooroceşte că în ziua următoare, în Samaria, se va vinde o măsură de floare de faină cu un siclu şi două măsuri de orz pe un siclu. Proorocul îi spune călăreţului care se îndoise că proorocia se va împlini că el va vedea acest lucru, dar nu va mânca din ele. Sirienii fug la auzul unui vuiet trimis de Domnul crezând că sunt hitiţii şi egiptenii tocmiţi de împăratul lui Israel şi poporul, înştiinţat de 4 leproşi, pradă tabăra abandonată a sirienilor. Iar lucrurile prădate încep să se vândă la preţuri mari fiindcă era foamete în cetate, împlinind profeţia lui Elisei. În plus, călăreţului respectiv îi este încredinţată paza porţii de către împărat şi este călcat în picioare de popor la poartă şi moare, împlinind profeţia aceluiaşi prooroc.

Proorocia unei foamete de 7 ani

Elisei îi spune Sunamitei că Dumnezeu va trimite o foamete în ţară 7 ani şi îi spune să plece din ţară împreună cu familia ei. Aceasta face întocmai după cuvântul omului lui Dumnezeu şi pleacă în ţara filistenilor 7 ani. Sunamita se întoarce şi îşi recuperează casa şi ogorul ei de la împărat, căruia Ghehazi îi povestise episodul învierii fiului ei.

Proorocia nelegiuirilor lui Hazael

Elisei îi prooroceşte lui Hazael că va ajunge împăratul Siriei şi plânge pentru că vede dinainte răul pe care-l va face copiilor lui Israel: că va pune foc cetăţilor întărite ale lor, că va ucide cu sabia pe tinerii lor. Elisei îi prooroceşte lui Ioas că va avea trei victorii asupra sirienilor.

Minunile

Elisei vindecă apele de la Ierihon de moarte aruncând sare dintr-un blid nou la izvorul apelor. El o ajută pe o sotie a unui fiu de prooroc foarte credincios să nu-şi vândă copiii ca robi- pentru a plăti o datorie- înmulţind untdelemnul pe care aceasta îl vindea.
Înmulţeşte pâinile: din 20 de pâini de orz şi spice noi mănâncă 100 de oameni şi mai şi rămâne.
Profetul îi dăruieşte un fiu unei femei bogate din cetatea Şunem, care stăruia ca Elisei să mănânce şi la ea şi apoi chiar i-a făcut o cameră sus, în pod. Când acesta are o durere de cap şi moare, Elisei îi spune lui Ghehazi să pună toiagul pe capul copilului dar copilul nu se trezeşte. Atunci vine la faţa locului, se roagă lui Dumnezeu se pune cu trupul peste trupul copilului mort, cu gura pe gura lui, cu ochii pe ochii lui, cu mâinile pe mâinile lui, trupul copilului se încălzeşte, apoi se mai pune o dată şi copilul strănută de şapte ori, deschide ochii şi îşi revine.

Un om care urma să fie îngropat a fost aruncat, la vederea unei cete de moabiţi în mormântul lui Elisei, care era mort de mai bine de un an. Omul s-a atins de oasele lui Elisei, a înviat şi s-a sculat pe picioare. Acesta este unul din temeiurile biblice ale cultului sfintelor moaşte, întemeiat pe credinţa că relicvele unor oameni ai lui Dumnezeu îşi păstrează puterea de a face minuni.

Vindecarea lui Naaman

Naaman, căpetenia oştirii împăratului Siriei, tare şi viteaz, care avea trecere la stăpânul său şi era ţinut la mare vază (căci prin el izbăvise Domnul pe sirieni), suferea de lepră. O fetiţă din Israel luată roabă şi fiind în slujba nevestei lui Naaman spune stăpânei sale că proorocul din Samaria l-ar tămădui de lepra lui. Naaman a spus împăratului său acest lucru iar împăratul îl trimite pe Naaman cu o scrisoare la împăratul Israelului cu rugămintea de a-l scăpa de lepra sa. Când aude împăratul lui Israel îşi rupe hainele spunând că nu e Dumnezeu să omoare şi să învie şi că nu poate să-l vindece pe Naaman, crezând că împăratul Siriei caută un prilej de ceartă cu el. Elisei îi spune împăratului să-l lase să vină la el şi astfel va şti că este un prooroc în Israel. Nişte soli din partea lui Elisei îi spun lui Naaman aflat la poarta casei proorocului să se scalde de şapte ori în Iordan şi va fi sănătos. Naaman se umple de mânie spunând că se aştepta ca să se înfăţişeze Elisei însuşi, să cheme Numele Dumnezeului lui, să ducă mâna la locul rănii şi astfel să se vindece de lepră, adăugând că râurile din ţara lui sunt mai bune decât toate apele lui Israel şi că el s-ar fi putut curăţi acolo. Slujitorii lui Elisei îi spun că dacă ar fi făcut un lucru greu dacă i s-ar fi cerut, de ce să nu facă şi un lucru simplu. Atunci Naaman s-a cufundat de şapte ori în Iordan şi s-a curăţit. Naaman se înfăţişează înaintea lui Elisei şi îi spune că acuma cunoaşte că nu este Dumnezeu pe tot pământul decât în Israel. Apoi vrea să-l răsplătească pe Elisei, dar acesta refuză.


Sursa ro.orthodoxwiki



Autor: Viviana